Acest post este dedicat dedurizatoarelor si vei gasi urmatoarele informatii:
1. Ce este un dedurizator?
2. Ce tipuri de statii de dedurizare exista?
3. Aspect statii de dedurizare
4. Cum functioneaza un dedurizator?
5. Instalare statie de dedurizare casnica
6. Consumabile si cheltuieli de intretinere statie de dedurizare casnica
1. Ce este un dedurizator?
Un dedurizator este un echipament ce dedurizeaza apa. Despre apa dura am scris deja un post si am explicat ce este si de ce ne creaza probleme. Asa cum spuneam, apa dura contine o cantitate mare de saruri dure, precum calciu si magneziu. Acest echipament numit dedurizator, elimina din apa aceste saruri ce sunt responsabile de depunerile calcaroase.
Ar trebui spus inca de la inceput ca un dedurizator este acelasi lucru cu o statie de dedurizare.
I se spune si statie de dedurizare pentru ca de fapt acest echipament nu este un simplu filtru ci este mult mai mult decat atat. Este un echipament ce este comandat de un cap de comanda electronic ce controleaza functionarea acestuia. Despre functionarea dedurizatorului vom vedea mai jos intr-un alt capitol.
2. Ce tipuri de statii de dedurizare exista?
– statii de dedurizare rezidentiale sau casnice;
– statii de dedurizare industriale sau semiindustriale, folosite in fabrici, uzine, spalatorii, fie ca sunt auto sau de alt tip etc.
O alta clasificare a dedurizatoarelor se poate face dupa:
– statii de dedurizare dupa timp;
– statii de dedurizare dupa volum.
Statiile de dedurizare dupa timp intra in regenerare la un anumit timp presetat din capul electronic de comanda. Regenerarea o voi explica mai tarziu.
Statiile de dedurizare dupa volum intra in regenerare la un anumit volum de apa consumat de utilizator. Dupa acest volum de apa consumat (dedurizat), dedurizatorul de apa intra in regenerare.
Statiile de dedurizare se mai pot clasifica dupa:
– statii de dedurizare cu o singura coloana de rasina numite dedurizatoare simplex; se folosesc cu preponderenta pentru zona casnica;
– statii de dedurizare cu doua coloane de rasini, numite duplex. Sunt comandate de un singur cap de comanda electronic, iar cele doua coloane de rasini functioneaza pe rand. In timp ce o coloana cu rasina dedurizeaza apa, cealalta intra in regenerare. Se folosesc cu preponderenta in zona comeriala, industriala, in general oriunde este nevoie de apa dedurizata 24 din 24h.
– statii de dedurizare cu doua coloane de rasini, numite duplex alternant. Functioneaza in principiu ca si dedurizatoarele duplex, numai ca in acest caz exista cate un cap de comanda electronic pentru fiecare coloana cu rasina. Sunt legate intre ele in asa fel incat sa functioneze pe rand ca si statiile de dedurizare duplex (vezi explicatia mai sus). Avantajul este ca in cazul in care un cap de comanda intra in avarie, exista celalat cap de comanda care functioneaza si exista timp pentru interventie de service.
Cam atat cu clasificarile, dar ar mai fi de precizat ca dedurizatoarele casnice pot avea aspect diferit in functie de urmatorul lucru:
– exista statii de dedurizare numite cabinet si asta pentru ca vasul de saramura (vasul pentru sare) este incorporat in design-nul dedurizatorului;
– exista statii de dedurizare in care vasul de saramura (vasul pentru sare) este amplasat langa coloana de rasina.
Ambele variante sunt la fel de bune, singura diferenta este ca in cazul dedurizatorului de tip cabinet, este necesar mai putin spatiu de amplasare.
3. Aspect statii de dedurizare:
a. Statii de dedurizare casnice:



b. Statii de dedurizare industriale sau semi-industriale:



Desigur, exemplele de mai sus pot continua, aspectul si dimensiunea diferind in functie de de producator si de cantitatea de apa necesara a fi dedurizata dar si de si debitul acesteia. Cantitatea de apa ce se doreste a fi dedurizara, debitul acesteia si duritatea ei, influenteaza in mod direct marimea acelei coloane (butelii) in care se afla rasina responsabila cu dedurizarea. In mod direct este influentat si marimea capului de comanda prin care trebuie sa circule apa, in functie de reperele mentionate mai sus se poate alege pe un 1 tol, 1,5 toli, 2 toli, 3 toli etc.
In general si cel mai comun pentru zona rezidentiala se alege o statie de dedurizare care sa fie conectata la 1 tol. Acest lucru se intampla pentru ca 1 tol permite un debit suficient pentru o casa sau o vila rezidentiala.
4. Cum functioneaza un dedurizator?
In postul actual voi detalia doar functionarea dedurizatoarelor casnice. Aceste articole devin prea lungi pentru ca cineva sa aiba rabdare sa citeasca pana la sfarsit. Asa ca despre functionarea statiilor de dedurizare industriale si semiindustriale voi scrie intr-un alt post.
Calciu si magneziu prezent in apa au o sarcina electrica pozitiva. Aceasta inseamna ca aceste minerale se vor lipi de bilutele de rasina (rasina din dedurizator este in forma de bilute foarte mici, ca niste margele foarte fine) in timp ce apa dura trece prin coloana (butelia) dedurizatorului.
Ionii de sodiu (clorura de sodiu) au de asemenea sarcina electrica pozitiva, dar nu sunt la fel de puternic incarcati ca si ionii de calciu si magneziu. Cand o solutie din saramura (apa cu sare) este introdusa in acea coloana ce contine rasina, care este deja saturata cu saruri de calciu si magneziu, se creaza un schimb ionic si se elibereaza aceste saruri dure (calciu si magneziu) in schimbul sarurilor de sodiu (clorura de sodiu).


In functionarea normala a dedurizatorului, apa dura intra asa cum am mai spus in coloana cu rasina, iar ionii de calciu si magneziu se lipesc de margelele din rasina, inlocuind ionii de sodiu. Clorura de sodiu este eliberata in apa. O data ce rasina este saturata cu calciu si magneziu, statia de dedurizare intra in faza de regenerare.
Regenerarea
– In prima faza spalarea rasinii in sens invers va elimina mizeria din aceasta:
– In faza de regenerare, solutia de saramura este trimisa automat din vasul de sare in coloana cu rasina. Clorura de sodiu este atrasa de margelele de rasina inlocuind calciu si magneziu care ajunge la scurgere (canalizare);
– In faza a treia are loc o clatire lenta pentru eliminarea saramurii;
– In faza a patra are loc o clatire rapida pentru curatarea rasinii;
– In faza finala se reumple vasul de sare cu apa pentru crearea saramurii ce va fi folosita la urmatoarea regenerare.
Cele mai multe dedurizatoare au un sistem de regenerare si functionare automat. Cel mai des este intalnit dedurizatorul dupa timp ce are setat timpul in care in care acesta va intra in regenerare. In acest timp, accesul la apa dedurizata nu este posibil. De obicei regenerarea se face noaptea cand se presupune ca nu este nevoie de apa dedurizata. Regenerarea dureaza aproximativ doua ore (in functie de model si de cantitarea rasinii). Prolema cu dedurizatorul dupa timp este ca, fie consume apa fie nu consumi, el va intra in regenerare la timpul stabilit, ceea ce iti consuma din sare, deci iti baga mana in buzunar.
Al doilea tip de dedurizator este cel dupa volum. Un computer intregistreaza cata apa este utilizata. Cand volumul de apa presetat este consumat, computerul porneste regenerarea.
Aceste modele de dedurizatoare sunt de doua tipuri:
– Unul care intra in regenerare si in acest timp (aproximativ doua ore) nu se poate utiliza apa dedurizata dar iti permite sa utilizezi apa dura.
– Iar altul, mult mai avansat, intra in regenerare doar in timpul noptii , cand se presupune ca nu este nevoie de apa dedurizata. Chiar daca acest tip de dedurizator ar trebui sa intre in regenerare, sa zicem la ora 14:00, el nu va intra atunci ci va face regenerarea noaptea la o ora presetata de utilizator. Interesant este ca in acest interval de ore, intre 14:00 si ora 2:00 noaptea sa zicem, dedurizatorul va furniza apa dedurizata. Cum face asta? Printr-o “rezerva de rasina” pe care si-o calculeaza singur, prin intermediul computerului cu care este dotat. Acest computer inregistreaza si calculeaza obiceiul de consum a utilizatorului (cosum de apa) si stie cand anume sa intre in faza de regenerare. Acest ultim dedurizator este dupa opinia mea cea mai buna alegere si investitie.
Al treilea tip de dedurizator si pe care nu l-am mentionat deloc in acest post, este o statie de dedurizare complet mecanica, fara parte electrica. Este un sistem inovativ deoarece nu foloseste curent deloc ci doar presiunea apei. Are in general doua coloane cu rasina si permanent, chiar si cand intra in faza de regenerare, poate furniza apa dedurizata. Nu voi intra in mai multe amanunte. Tot ce pot spune este ca acest sistem de dedurizare este unul bun dar scump. Nu stiu daca se justifica diferenta de pret pentru ca practic ofera acelasi lucru ca si celelalte tipuri de dedurizatoare, adica, apa dedurizata. Fiecare poate decide daca merita sau nu. Atentie, aici nu este vorba de sistemele duplex prezentate intr-un capitol anterior si care functioneaza cu cap de comanda electronic.
5. Instalare statie de dedurizare casnica
Instalarea dedurizatorului este destul de simpla dar totusi este nevoie de cunostintele unui instalator. Se instaleaza intre grupul de pompare sau hidrofor si ceilalti consumatori din casa, chiar inaintea centralei termice si a boilelului. Deci, imediat dupa hidrofor se instaleaza dedurizatorul dar inaintea acestuia se va instala un filtru de particule pentru a opri murdaria si a proteja statia de dedurizare. Un filtru instalat inaintea dedurizatorului iti ofera liniste , pentru ca dedurizatorul va functiona in acest fel, fara probleme si mult timp. Un filtru bun are o capacitate de filtrare cat mai mare, eventual unul de 20 toli si o finete de filtrare intre 5 si 20 microni. Ideal, se va instala un filtru de apa de 20 toli cu o finete de filtrare de 5 microni. Sunt acceptate si filtre de 10 toli cu finete de filtrare de 20 microni. Exista posibilitatea de a monta si un filtru de apa automat cu diferite medii de filtrare. In alt post voi trata filtrele de apa automate si filtrele de apa cu cartus filtrant.
Schema instalare dedurizator casnic de tip cabinet:

Este bine si chiar recomandat sa se instaleze sau sa se construiasca pe loc de instalator un bypass. Cu ajutorul acestui bypass poti scoate statia de dedurizare din functiune, dar fara sa ramai fara alimentare cu apa in casa. Este foarte util acest lucru pentru ca inevitabil vor exista interventii de service sau de intretinere uzuala la statia de dedurizare.
Aspect bypass statie de dedurizare:


6. Consumabile si cheltuieli de intretinere statie de dedurizare casnica
Singurul consumabil pe care il are un dedurizator sunt tabletele de sare cu care se regenereaza rasina. Un sac de sare cu greutate de 25 kg. costa aproximativ 36 lei (pret la nivelul anului 2013). Deci rezulta un pret de 1,44 lei/kg.
O statie de dedurizare consuma in medie la fiecare regenerare 120 gr./litru rasina. Cu alte cuvinte, daca statia ta de dedurizare are 25 l de rasina, ea va consuma la o regenerare 120 gr x 25 l = 3 kg.
IMPORTANT: consumul de sare difera usor de la producator la producator. Unele dedurizatoate consuma 120 gr./l rasina, altele, 125 gr./l rasina iar in unele cazuri chiar 150 gr./l rasina. In unele cazuri si la anumite branduri de dedurizatoare, valoarea cosumului de sare se poate seta dar este indicat sa nu scada sub un consum de 100 gr./l rasina. Cel mai indicat este ca acest consum sa fie de minim 120 gr./l rasina. De ce? Pentru ca regenerarea rasinii sa se faca corect iar schimbul ionic (dedurizarea apei) sa functioneze la parametri normali.
FOARTE IMPORTANT: exista anumiti comercianti care pretind ca statiile de dedurizare pe care ei le promoveaza si vand, consuma sare la jumatate comparativ cu „alte sisteme” sau mai mult, consum de sare cu 60% mai mic fata de „alte sisteme”. Aceste afirmatii SUNT FALSE! Daca ar fi asa, dedurizarea apei (schimbul ionic) nu ar mai fi posibila, ba mai mult, dupa cateva regenerari rasina s-ar deteriora, iar in scurt timp nu ar mai fi buna de nimic.
Ce cantitate de sare va consuma o statie de dedurizare intr-o anumita perioada de timp?
Ca sa calculam acest lucru avem nevoie si de alte informatii precum duritatea apei, consumul zilnic de apa si marimea statiei de dedurizare:
Sa presupunem ca avem o statie de dedurizare de 25 l rasina, o duritate de 25 grade germane si un consum de apa de 1000 l zi (calcul standard pentru 4 persoane).
Statia de dedurizare de mai sus va deduriza intre doua regenerari 3000 l apa, deci va intra in regenerare o data la 3 zile.
O statie de dedurizare de 25 l va consuma la o singura regenerare minim 3 kg de sare.
=> 365 zile / 3 zile = 121,67 regenerari/an
=> 121,67 x 3 kg. = 365 kg sare/an
=> 365 kg. x 1.44 lei = 525,60 lei/an. Acest calcul a fost facut la nivelul preturilor din anul 2013. Calculul trebuie reactualizat cu preturi la nivelul anului in care citesti acest post.
Alte consumabile sau cheltuieli:
– este bine de stiut in timpul ciclului de regenerare o statie de dedurizare consuma intre 6 – 10 l de apa pentru fiecare litru de rasina. In exemplul prezentat mai sus avem un consum de apa de aproximativ 200 l apa.
– un consumabil exista si la cartusul filtrant prezent la filtrul montat inaintea dedurizatorului. Nu voi oferi un pret pentru ca acesta depinde de marimea si tipul filtrului. In unele cazuri sunt montate filtre automate care nu necesita schimb de cartus filtrant dar si in acest caz exista o anumita perioada, in general de 2 – 3 ani, la care patul filtrant trebuie schimbat.
– rasina dedurizatorului ar putea fi considerata un consumabil. Totusi, durata de viata a rasinii este de cca. 8 – 10 ani, dar in conditii normale de utilizare.
Te-a ajutat cu ceva aceste post despre dedurizatoarele de apa? Poate ii va ajuta si pe cunostintele si prietenii tai. Nu pastra doar pentru tine. Deci SHARE pe Facebook, Google+, Twitter. Multumesc!