CLORINAREA GENEREAZA CANCER, APA DIN PANZA FREATICA ESTE PLINA DE NITRATI, IAR PRODUCATORII DE APE MINERALE NE MINT PRIN OMISIUNE

Procesul clorinarii apei de la chiuveta, prin care se elimina virusi, bacterii sau paraziti, are ca efect secundar generarea de compusi cancerigeni • Consumul apei direct din fantana duce, in cazul sugarilor, la deces • Nici macar fierberea apei din put nu elimina nitratii, ci, din contra, sporeste concentratia acestor compusi si, implicit, a toxicitatii.clorinare_nitrati_apa_imbuteliata_molecula_h2o
Tema nitratilor din apa este din ce in ce mai dezbatuta de societatea romaneasca. Companiile de imbuteliere a apei (plate sau minerale) se bat in reclame menite sa convinga consumatorul asupra calitatilor deosebite ale produselor lor, in paralel cu pericolul la care acesta se expune daca alege sa bea apa de la robinet. Pana la beneficii insa, cele mai multe companii, in continuare, nu trec pe etichete cantitatile de nitrati continute de apa imbuteliata, pentru introducerea acestei obligativitati existand chiar un proiect de lege. Si da, alternativa consumului apei de la robinet sau direct din fantana poate aduce grave prejudicii sanatatii umane, mergand pana la moarte, in cazul nou-nascutilor.

Pentru a lamuri lucrurile, am apelat la explicatiile profesorului Gheorghe Mencinicopschi, reputat biolog, biochimist si cercetator roman, directorul Institutului de Cercetari Alimentare, personalitate extrem de activa in domeniul alimentatiei din Romania. Acesta ne-a explicat ca in ceea ce priveste apa de la robinet, marele pericol il reprezinta trihalometanii, compusi cancerigeni rezultati dupa clorinare. Mai exact, procedeul de clorinare a apei, folosit cu succes timp de mai mult de un secol in controlul bolilor infectioase, determina formarea unor produsi secundari, cum sunt trihalometanii halogenati, ce apar din reactia materiei organice prezente in toate tipurile de apa, cu clorul utilizat ca dezinfectant. „O alta problema o reprezinta insusi clorul, care afecteaza tiroida. Asadar, la inceputul instalatiei, cantitatea de clor continuta de apa de baut de la robinet este una mare, iar la finalul instalatiei, este mica, dar, evident, poate fi mare procentul de virusi, bacterii, paraziti sau oua. Pe tot parcursul apei de la furnizor la consumator, exista insa trihalometanii cancerigeni. Iar daca este corect facuta clorinarea si riscurile de mai sus sunt eliminate, pot sa apara probleme legate de vechimea instalatiilor, administrarea si igienizarea acestora, existenta multor coturi sau a conductelor vechi, din plumb. Lucrurile stau si mai rau in cazul fantanilor. Panza freatica a Romaniei este un dezastru. Exista zone cu un continut extrem de mare de nitrati in apa sau sol, iar pericolul este urias in cazul consumului acestei ape si stim ca aproape jumatate din populatia tarii traieste in mediul rural si consuma apa din astfel de surse. Spre exemplu, un singur paharel de apa dintr-o fantana contaminata cu nitrati, la un sugar, poate duce la hipoxie celulara, ceanozare si chiar deces!”, ne-a declarat Mencinicopschi.

Conform analizelor de laborator, firmele mari, care imbuteliaza apa minerala – carbogazoasa sau plata, ating un maxim de aproximativ 6 mg/ l de nitrati. Variatia este destul de mare, in conditiile in care exista o companie care se lauda cu cel mai mic continut de nitrati, de doar 0,8 mg/ l. Folosirea unei ape cu continut crescut de nitrati la prepararea laptelui pentru un nou-nascut (limita pentru sugari este de 10 mg/ litru) poate produce, in urma consumului de catre bebelus, methemoglobinemie. Adica o concentratie mare de methemoglobina (un compus care nu poate transporta oxigen). Evident, aceasta boala nu afecteaza doar copiii.

Valori omise pe etichete

Teoretic, aproximativ 90% din apele imbuteliate, comercializate pe piata, au continuturi de nitrati sub limita de 10 mg/ l (maximul admis pentru sugari), iar limita superioara permisa in apa de consum este de 50 de mg/ l. Insa aceste valori nu sunt mentionate intotdeauna pe etichete, iar consumatorul nu stie despre ce cantitate de otrava este vorba. Omisiunea producatorilor de apa minerala imbuteliata este cu atat mai grava, cu cat vorbim despre un consum permanent si generalizat. Evident, analizele de laborator pot evidentia continutul, dar, la raft, nimeni nu are timp de asa ceva.
In aceste conditii, chiar daca problema nitratilor este de fapt generata la nivelul panzei freatice, nimeni nu propune metode clare de evaluare si decontaminare a solurilor, acolo unde este cazul. Numai o regandire a managementului apelor din Romania ar putea rezolva acest neajuns. Pana atunci, in Parlament a fost deja depusa o initiativa legislativa care presupune ca producatorii de apa minerala din Romania sa fie obligati sa treaca pe etichete cantitatea de nitrati din continutul acesteia. In expunerea de motive se arata ca scopul acestei modificari este acela de a proteja sanatatea oamenilor, prin eliminarea contaminarii apei potabile si asigurarea calitatii.

Omul, responsabil cu otrava

In mod natural, intre nitratii din sol, apa si plante se stabileste un echilibru, rupt doar de activitatea omului, prin utilizarea intensiva in agricultura a ingrasamintelor, mai ales a celor azotoase sintetice.
In natura, in zonele unde omul nu a intervenit, nitratii se gasesc in sol in cantitati intre 0-2,5 mg/ l – conform EPA (United States Environmental Protection Agency), OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii), IARC (International Agency for Research on Cancer). Cand continutul de nitrati din sol depaseste 2,5mg/ l, atunci, mai mult ca sigur, surplusul este generat de factorul uman de poluare. Si, deoarece sursele de apa nu sunt restrictionate in interiorul frontierelor nationale, iar protejarea calitatii apei reprezinta un element-cheie al politicii europene de mediu, s-a simtit nevoia unui cadru legislativ pentru a solutiona aceasta problema. In acest context a aparut Directiva privind Nitratii, din 1991, unul dintre primele texte legislative ale UE destinate sa controleze poluarea si sa imbunatateasca apa calitativ, iar toate statele membre au elaborat programe de actiune. In Romania, pentru ca s-a constientizat, intr-un sfarsit, problema grava a poluarii apelor, din 2008 a inceput implementarea Directivei Europene privind nitratii, pe mai multe judete. Fondurile investite au depasit 60 de milioane de euro, dupa cum se precizeaza pe site-ul Ministerului Mediului.
Recent, presa a prezentat cazul unor bebelusi gemeni din judetul Vaslui, care au decedat la numai o luna de viata, dupa ce au fost hraniti cu lapte preparat cu apa din fantana. Medicii de la Spitalul din Husi, care i-au avut in grija in ultimele zile de viata, au declarat ca analizele sugarilor indicau ca in organismele lor se afla o cantitate de nitriti prea mare chiar si pentru un adult.

Nitratii, nitritii si bolile

Odata ingerati, nitratii se transforma in nitriti – substante care in urma contactului cu microflora bacteriana a stomacului, devin mult mai toxice decat nitratii.
„In situatii deosebite, se poate ajunge la formarea de nitrozamine, substante implicate in aparitia unor forme de cancer. In acelasi timp, nitratii formeaza compusi stabili cu hemoglobina, dand nastere unui compus stabil – methemoglobina, reducand capacitatea hemoglobinei de a transporta oxigen, consecinta fiind aparitia unei stari de hipoxie celulara, tisulara, cu efecte asupra starii de sanatate care merg de la cele mai simple – reprezentate de cefalee – la cele grave, precum cianoza severa sau chiar decesul, mai ales la sugarii care consuma apa care contine peste 10 mg de nitrati la litru”, ne-a mai spus profesorul Mencinicopschi.

Methemoglobinemia la sugari este cunoscuta ca „blue baby syndrome” – „sindromul albastru al nou-nascutului”, fiind considerat, in prezent, a fi produsul unui numar de factori, putand fi inclus oricare factor care produce probleme gastrice, cum ar fi diareea infectioasa, intoleranta la anumite proteine, intoxicatia cu metale grele etc. Nitratii, in cazul in care se numara printre factorii implicati, sunt in cele mai multe cazuri ingerati de copiii mici, prin intermediul apei potabile contaminate cu nitrati in cantitati crescute. Din pacate, nici macar fierberea apei de baut nu constituie o solutie, ci din contra, procesul are drept rezultat doar cresterea concentratiei de nitrati si, implicit, a toxicitatii.

Un raport de sanatate si mediu pentru 2010-2011 al Centrului National de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar a concluzionat ca, in Romania, „in perioada 1984-1995, s-au inregistrat la nivel national 2.346 de cazuri de methemoglobinemie la copii sub un an si 80 de decese. Iar in perioada 1997-2005, la nivel national se inregistrau 3.314 cazuri de methemoglobinemie acuta infantila, cu o rata medie anuala de 368 de cazuri”.
In ceea ce priveste repartitia pe regiuni, Raportul indica faptul ca judetele din Moldova au detinut monopolul, cu 69% din cazuri, in 2010, respectiv 60%, in 2011. Cauza principala este data de compozitia solului, in special in nordul Moldovei, la care se adauga conditiile igienico-sanitare si de amplasare a fantanilor, precum si utilizarea pe scara larga a substantelor fertilizante pe baza de azot in agricultura. Nu in ultimul rand, desi literatura de specialitate prezinta un risc mai mare la sexul masculin, cele mai multe imbolnaviri s-au inregistrat la fete.

„Trebuie luat in considerare numarul mare de fantani publice cu acest risc, deoarece de regula, de la acestea se aprovizioneaza un numar mare de persoane aflate in stari diferite fiziologice sau patologice, cu diferite grade de vulnerabilitate”, concluzioneaza acelasi Raport.

Sursa: Ecomagazin

Despre H2O Molecula

Primul si singurul blog din Romania, specializat pe filtrarea si tratarea apei.
Acest articol a fost publicat în Contaminanti apa, Presa despre apa, Toate posturile despre apa și etichetat cu , , , , , , , . Salvează legătura permanentă.

2 răspunsuri la CLORINAREA GENEREAZA CANCER, APA DIN PANZA FREATICA ESTE PLINA DE NITRATI, IAR PRODUCATORII DE APE MINERALE NE MINT PRIN OMISIUNE

  1. Draga domnule!
    Am luat la rand articolele dumneavoastra din mai 2013 si, la unele, am facut comentarii. Vad ca unele probleme semnalate in articolele vechi au fost atinse de dumneavoastra in articolele mai recente, asa ca unele comentarii ale mele pot fi vazute ca desuete. Totusi, articolele dumneavoastra sau sursele din care va inspirati consider ca au lacune si neclaritati. Tot afirmati ca limita nitratilor pentru sugari este de 10 mg/l iar pentru maturi de 50 mg/l. Gresit, limita admisa, stabilita pe baza considerentelor de protectie a sugarilor, este de 10 mg/l de azot in nitrati, ceea ce, considerand si oxigenul din ionul de nitrat, face 44,5 mg/l de nitrati. Limita este atat pentru sugari cat si pentru adulti.
    In legatura cu clorul, sursele dumneavoastra par, daca nu neadevarate, macar gresite. Un om poate ingera circa 3 litri de apa pe zi, ce reprezinta, la o concentratie maxima de clor de 1 mg/l, circa 3 mg clor.
    Acestea cad in stomac peste o balta de acid gastric, compus in principal din acid clorhidric, HCl. Concentratia de HCl este de 0,1 %, care la un total de 1,5 litri acid gastric reprezinta 1.500.000 mg x 0,001=1.500 mg de clor, hidrogenul avand greutatea atomica foarte mica fata de cea a clorului. Atunci unde este pericolul???
    Poate vanzatorii de dispozitive anticlor sa nu-si poata vinde produsele!!!
    In marketing exista o politica de speriere a potentialilor cumparatori cu o amenintare din partea unui poluant, etc. Apoi apare vanzatorul providential care-ti vinde produsul sau minune, ce te salveaza.
    Problema clorului in apa mai trebuie cercetata, si daca pot aparea efecte daunatoare, ele pot fi micsorate sau diminuate prin folosirea unor dispozitive mai simple, sau mai ieftine. Problema trihalometanilor, ca si aceea a altor produse secundare ale dezinfectiei, poate fi rezolvata prin reducerea, in statiile de tratare publice, a precursorilor adica a materiei organice naturale MON, a mutarii punctului de injectie a clorului.
    Clorul este cel mai ieftin dezinfectant si, pentru sistemele publice, cel mai raspindit mijloc de dezinfectie. Da, pentru o instalatie casnica, se poate folosi lumina ultravioleta cu bune rezultate. Dar, asta nu inseamna caci clorul sa fie blamat pe toate drumurile. Gresita poate fi intrebuintarea sa, fara o coagulare, sedimentare si filtrare prealabila a precursorilor trihalometanilor, sau prin supradozarea sa. In practica mea de specialist am intalnit statii de tratare unde clorul se introducea in exces, astfel ca la consumator apa mirosea a clor.
    In anul 1999 in Peru, in urma unei campanii dezlantuite impotriva clorinarii apei, acest procedeu a fost interzis. Si apoi a aparut o epidemie de holera, boala transmisa prin intermediul apei, care a trimis la Domnul circa 11.000 de peruvieni ce au baut apa fara clor.
    Cu respect
    Stefan Babutiu

    • MOLECULA H2O spune:

      Va multumesc pentru claritati si completari! Acest articol nu este scris de mine si dupa cum puteti vedea am publicat si sursa lul. As avea doar un comentariu, la un art post al meu ati afirmat prin comentariul dvs ca sfatuiti oamenii sa-si monteze filtre cu carbune activat pentru eliminarea clorului (bine faceti) http://moleculah2o.wordpress.com/2013/06/18/clorul-si-efectele-sale-nocive/, iar in acest post spuneti ca ca este ok ca oamenii sa bea apa cu clor pentru ca nu este niciun pericol. Ar fi bine sa va hotarati.

      Ati mai afirmat asa „Problema clorului in apa mai trebuie cercetata, si daca pot aparea efecte daunatoare, ele pot fi micsorate sau diminuate prin folosirea unor dispozitive mai simple, sau mai ieftine.” Care sunt acele dispozitive simple si ieftine?

      Ati mai afirmat: „Problema trihalometanilor, ca si aceea a altor produse secundare ale dezinfectiei, poate fi rezolvata prin reducerea, in statiile de tratare publice, a precursorilor adica a materiei organice naturale MON, a mutarii punctului de injectie a clorului.” Da, este adevarat ca pot fi rezolvate prin reducere in statiile de tratare publice dar nu sunt. Noi tratam filtrarea si potabilizarea apei ca ceea ce avem acum ci nu la ceea ce ar putea fi! Asa si cu dozarea de clor si mutarea puctului de injectie, ar putea fi dar nu este/ Stiti foarte bine ca acest lucru inseamna cheltuieli suplimentare (locatie, echipamente, personal) ceea ce face ca lucrurile sa ramana asa cum sunt acum.

      Inca ceva, nu blamez deloc clorul asa cum afirmati, am vorbit despre acest lucru aici http://moleculah2o.wordpress.com/2013/08/04/dezinfectia-apei-si-tehnologiile-utilizate/

Dă-i un răspuns lui MOLECULA H2O Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *