CE ESTE CONDUCTIVITATEA APEI?

In acest post vom afla este conductivitatea apei sau ce arata aceasta conductivitate.

Intr-o singura propozitie, putem afirma: Conductivitatea indică totalitatea sarurilor dizolvate in apa. Ce inseamna acest lucru? Pur si simplu inseamna ca in natura nu gasim apa in stare pura, precum H2O ci cu anumite elemente fizico-chimice dizolvate in ea. Poate, ca apa de ploaie sa fie intr-o stare apropiata de cea a doua parti de hidrogen si o parte de oxigen dar poluarea isi spune cuvantul si aici.

Deci, atunci cand ne gandim la conductivitatea apei, avem in vedere tot ce poate fi dizolvat in apa: diferite minerale, diferite metale, diferiti ioni, in diferite cantitati. Ca o analogie, ne putem gandi la o supa pasata, in care putem vedea consistenta ei dar nu putem sti ce a pus bucatarul in supa. Pentru a afla din ce este compusa supa ar trebui sa-l intrebam pe bucatar. Asa si in cazul apei, putem masura conductivitatea apei cu un aparat electronic, dar pentru a afla exact din ce este compusa aceasta conductivitate, este necesar sa efectuam un buletin de analiza intr-un laborator.

Ce nu face parte din conductivitatea apei?

Particulele in suspensie (nedizolvate) vizibile sau invizibile nu fac parte din conductivitate. Aceste particule se pot filtra cu diferite filtre mecanice. Din conductivitate nu fac parte nici bacteriile, virusurile, parazitii precum criposporidium si giardia. Acestea pot fi filtrare sau distruse la randul lor prin diferite tehnologii de filtrare sau prin aplicarea unor tehnologii de dezinfectie.

De ce este importanta conductivitatea apei?

In diferite aplicatii medicale, de laborator dar si in industrie, este foarte importanta. In anumite cazuri, producatorii unor ehipamente medicale, de laborator, pentru industrie, specifica conductivitatea apei necesara pentru echipamentele lor. La fel, in multe cazuri conductivitatea este importanta si in acvaristica.

In cazul apei potabile, legea in Romania mentioneaza o conductivitate maxima de 2500 μS/cm (microsiemens/cm). Cu alte cuvinte, ca apa sa fie considerata potabila, nu trebuie sa depaseasca 2500 μS/cm.

Un alt reper dupa care ne putem ghida: EPA (United States Environmental Protection Agency) atrage atentia ca apa de baut ar trebui sa aiba maxim 500 mg/l (500 parti per milion) care coincide cu aproximativ 1000 μS/cm. Puteti vedea aici (CE ESTE TDS?) un alt post in care am explicat ce este TDS-ul si ce legatura are cu conductivitatea. EPA nu afirma ca in mod obligatoriu apa nu este potabila daca are un TDS mai mare de 500 mg/l sau o conductivitate mai mare de 1000 μS/cm. Ci doar afirma ca ar trebui sa analizezi apa intr-un laborator, daca acest TDS este mai mare de 500 mg/l. Aparatele de TDS se gasesc acum peste tot (este un mic aparat elecronic care arata ca un termometru).

Atentie! Exista si posibilitatea ca apa sa nu depaseasta 1000 μS/cm sau 500 mg/l, dar totusi sa nu fie potabila. Un singur parametru daca este depasit, sa spunem amoniul sau nitratul, apa nu este potabila. De aceea, singurul reper de calitate a apei este buletinul de analiza ci nu aparatul TDS.

Pentru calitatea apei de baut, este necesar sa scadem conductivitatea apei?

Daca apa este de la reteaua publica, iar aceasta este declarata potabila de catre furnizor, as pune ca nu este cazul. Evident, ca un sistem de filtrare este binevenit precum cel cu carbune activat, ultrafiltrare sau ceramica (filtrare pentru clor, metal greu, bacterii, paraziti de criptosporidium si giardia), dar nu este absolut necesar sa scadem conductivitatea prin demineralizare.

Daca apa este din sursa proprie, adica de foraj, atunci va este necesar un buletin de analiza fizico-chimic si microbiologic. Doar conductivitatea apei nu va ajuta sa stiti daca apa este potabila sau nu. In cazul in care conductivitatea depaseste 2500 μS/cm, atunci este clar ca apa nu este potabila.

Totusi, daca vrei sa scazi conductivitatea apei, tehnologiile de mai jos te pot ajuta:

osmoza inversa, scade conductivitatea apei cu peste 95%
nanofiltrarea scade conductivitatea apei cu aproximativ 70%
– rasina speciala pentru deionizare dar utilizata cu sisteme de osmoza inversa – in anumite aplicatii medicale si de laborator / industrie dar si in acvaristica (in unele cazuri) se utilieaza filtre cu rasina speciala pentru deionizarea apei. Aceste filtre/echipamente se instaleaza in general, dupa ce apa a trecut prin procesul de osmoza inversa.

Pentru o analiza completa de apa, va recomandam sa alegeti un laborator din acest catalog online: infoapa.ro

Pentru orice alta informatie privind calitatea si filtrarea / tratarea apei, puteti lasa mai jos un comentariu sau puteti sa ma contactati prin: moleculahoh@gmail.com

Consideri acest post util? Share pe FB pentru a beneficia si prietenii tai!

 

Acest articol a fost publicat în Analize apa, Legislatie Apa, Tehnici de filtrare și etichetat cu , . Salvează legătura permanentă.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *